Obezitatea reprezintă o afecțiune cronică caracterizată prin acumularea excesivă de țesut adipos, care poate afecta grav starea de sănătate. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, obezitatea se clasifică pe baza indicelui de masă corporală (IMC): supraponderalitatea (IMC 25-29,9 kg/m²), obezitatea gradul I (IMC 30-34,9 kg/m²), gradul II (IMC 35-39,9 kg/m²) și gradul III sau obezitatea morbidă (IMC ≥40 kg/m²).
În România, prevalența obezității a crescut alarmant în ultimii ani, afectând aproximativ 25% din populația adultă. Factorii principali care contribuie la această epidemie includ stilul de viață sedentar, consumul excesiv de alimente procesate, stresul urban și predispoziția genetică. Schimbările socio-economice și adoptarea unor obiceiuri alimentare occidentale au amplificat această problemă de sănătate publică.
Complicațiile medicale asociate obezității sunt numeroase și grave, reprezentând cauze majore de morbiditate și mortalitate:
Impactul obezității depășește aspectele medicale, afectând semnificativ calitatea vieții prin limitarea mobilității, reducerea încrederii în sine și izolarea socială. Costurile medicale asociate tratamentului obezității și complicațiilor sale reprezintă o povară considerabilă pentru sistemul de sănătate românesc.
Tratamentul eficient al obezității necesită o abordare multidisciplinară care să includă modificări ale stilului de viață, consiliere nutrițională, activitate fizică adaptată și, când este necesar, intervenție farmacologică sau chirurgicală. Farmacia joacă un rol esențial în acest proces, oferind consiliere specializată, monitorizarea adherenței la tratament și identificarea timpurie a efectelor adverse ale medicamentelor pentru scăderea în greutate.
Piața farmaceutică din România oferă mai multe opțiuni terapeutice pentru tratamentul obezității, fiecare cu mecanisme de acțiune distincte și indicații specifice. Aceste medicamente sunt destinate pacienților cu IMC ≥30 kg/m² sau IMC ≥27 kg/m² în prezența comorbidităților asociate.
Orlistatul reprezintă primul medicament aprobat pentru tratamentul obezității în România. Acest inhibitor al lipazelor panceatice și gastrice blochează absorbția a aproximativ 30% din grăsimile alimentare. Eficacitatea sa clinică demonstrează o scădere în greutate de 5-10% din greutatea inițială în primul an de tratament, asociată cu o dietă hipocalorică.
Liraglutida este un agonist al receptorilor GLP-1 care reglează apetitul și încetinește golirea gastrică. Administrat prin injecție subcutanată zilnică, medicamentul este contraindicat la pacienții cu antecedente de pancreatită sau cancer tiroidian medular.
Această combinație inovatoare acționează asupra centrilor neurologici responsabili de controlul apetitului și recompensă. Naltrexona blochează receptorii opioizi, iar bupropionul inhibă recaptarea dopaminei și noradrenalinei, reducând pofta de mâncare și comportamentele alimentare compulsive.
Prescrierea acestor medicamente necesită evaluare medicală riguroasă și monitorizare continuă. Efectele secundare variază de la tulburări gastrointestinale (orlistat) la greață și vărsături (liraglutide), respectiv uscăciunea gurii și constipatia (naltrexonă/bupropion). Interacțiunile medicamentoase importante includ anticoagulantele, medicamentele pentru diabet și preparatele pentru hipertensiune arterială, necesitând ajustări posologice sub supraveghere medicală.
Suplimentele alimentare naturale pot reprezenta un sprijin valoros în procesul de scădere în greutate, când sunt utilizate în combinație cu o dietă echilibrată și exercițiu fizic regulat. Extractele din plante au câștigat popularitate datorită proprietăților lor benefice pentru metabolism.
Fibrele solubile și insolubile joacă un rol crucial în crearea senzației de sațietate și în reglarea tranzitului intestinal. Acestea încetinesc absorbția zahărurilor și contribuie la menținerea unui nivel stabil al glicemiei.
Probioticele susțin sănătatea florei intestinale și pot influența pozitiv metabolismul. Chromul ajută la reglarea glicemiei, iar L-carnitina facilitează arderea grăsimilor în timpul efortului fizic.
Este esențial să evaluați eficacitatea și siguranța produselor naturale înainte de utilizare. Alegeți suplimente de la producători reputați, cu certificări de calitate, și consultați farmacistul pentru recomandări personalizate adaptate nevoilor dumneavoastră specifice.
O alimentație echilibrată reprezintă piatra de temelie a oricărui program de scădere în greutate eficient și sustenabil. Principiile unei diete sănătoase se bazează pe consumul de alimente nutritive, în porții adecvate, distribuite uniform pe parcursul zilei.
Dieta mediteraneană s-a dovedit deosebit de benefică pentru persoanele obeze, încurajând consumul de legume, fructe, cereale integrale, pește și ulei de măsline. Acest regim alimentar reduce inflamația și susține funcțiile metabolice normale.
Alimentele procesate, băuturile îndulcite și mâncărurile prăjite trebuie limitate sau eliminate complet. Planificarea meselor în avans și pregătirea alimentelor acasă vă vor ajuta să mențineți controlul asupra dietei și să obțineți rezultate pe termen lung. Un jurnal alimentar poate fi un instrument valoros pentru monitorizarea progresului.
Exercițiul fizic reprezintă o componentă esențială în managementul obezității, fiind la fel de important ca și dieta echilibrată. Pentru persoanele obeze, activitatea fizică trebuie adaptată gradual, începând cu exerciții cu impact redus.
Somnul de calitate (7-9 ore pe noapte) și managementul stresului influențează direct echilibrul hormonal responsabil de controlul greutății. Cortizolul ridicat din cauza stresului cronic poate favoriza depozitarea grăsimii abdominale.
Formarea obiceiurilor sănătoase necesită consistență și răbdare. Stabilirea unor obiective realiste și măsurabile, precum pierderea a 0,5-1 kg pe săptămână, este crucială pentru succesul pe termen lung. Monitorizarea progresului prin măsurarea circumferinței taliei și ținerea unui jurnal alimentar ajută la menținerea motivației.
Consultarea unui medic specialist este recomandată când indicele de masă corporală (IMC) depășește 30 kg/m² sau când apar complicații asociate obezității, precum diabetul de tip 2 sau hipertensiunea arterială.
Analizele medicale esențiale includ profilul lipidic, glicemia, funcția hepatică și tiroidiana, precum și determinarea vitaminelor și mineralelor. Aceste investigații trebuie repetate periodic pentru monitorizarea eficacității tratamentului.
Farmacistul joacă un rol important în educația pacientului, oferind consiliere despre administrarea corectă a medicamentelor pentru obezitate și identificarea potențialelor interacțiuni medicamentoase. În România, există programe naționale de prevenire a obezității și centre specializate care oferă suport multidisciplinar, incluzând nutriționist, psiholog și medic specialist, pentru abordarea comprehensivă a acestei afecțiuni complexe.
