Artrita reprezintă o afecțiune inflamatorie care afectează articulațiile, caracterizată prin inflamația membranei sinoviale și deteriorarea progresivă a cartilajului articular. Procesul inflamator declanșează eliberarea de substanțe chimice care provoacă durere, umflare și rigiditate articulară. În România, artrita afectează aproximativ 15-20% din populația adultă, reprezentând una dintre principalele cauze de dizabilitate.
Artrita reumatoidă este o boală autoimună cronică care atacă în principal articulațiile mici din mâini și picioare. Evoluția acestei forme de artrită se caracterizează prin perioade de exacerbare și remisiune, putând afecta simetric articulațiile. Pacienții pot experimenta oboseală generală, febră subfebrilă și pierdere în greutate, alături de simptomele articulare specifice.
Osteoartrita, cunoscută și sub denumirea de artroza, reprezintă forma cea mai comună de artrită în România, afectând în special persoanele în vârstă de peste 50 de ani. Această afecțiune rezultă din uzura progresivă a cartilajului articular, fiind frecvent întâlnită la nivelul genunchilor, șoldurilor, coloanei vertebrale și articulațiilor din mâini.
Artrita psoriazică se dezvoltă la aproximativ 30% dintre pacienții cu psoriazis, afectând atât articulațiile periferice, cât și coloana vertebrală. Alte forme importante includ artrita juvenilă idiopatică, care afectează copiii, și spondilita anchilozantă, care vizează în principal coloana vertebrală și articulațiile sacroiliace.
Dezvoltarea artritei este influențată de multiple factori care pot acționa independent sau în combinație:
Recunoașterea timpurie a simptomelor artritei este esențială pentru instituirea unui tratament eficient și prevenirea deteriorării articulare ireversibile. Primele manifestări pot fi subtile și adesea neglijate de pacienți, fiind atribuite greșit oboselii sau vârstei. Detecția precoce permite medicilor să intervină când procesul inflamator este încă controlabil prin terapie conservatoare.
Durerea articulară în artrită prezintă caracteristici specifice care o diferențiază de alte tipuri de dureri musculo-scheletale. Intensitatea poate varia de la o discomfort ușor până la dureri severe care limitează semnificativ activitățile zilnice. În artrita reumatoidă, durerea este mai intensă dimineața și se ameliorează cu mișcarea, în timp ce în osteoartrită, durerea se accentuează după activitate fizică și se calmează prin repaus.
Rigiditatea matinală reprezintă unul dintre simptomele caracteristice ale artritei, manifestându-se prin dificultatea de a începe mișcarea după perioade prelungite de repaus. În artrita reumatoidă, această rigiditate poate persista mai mult de o oră, în timp ce în osteoartrită durează de obicei mai puțin de 30 de minute. Limitarea progresivă a mobilității articulare poate afecta capacitatea pacientului de a efectua gesturi simple cotidiene.
Diagnosticul artritei necesită o abordare comprehensivă care combină examinarea clinică cu investigații paraclinice specifice. Medicul reumatolog din România va recomanda o serie de analize și investigații pentru stabilirea diagnosticului corect și a tipului de artrită. Aceste investigații includ analize de sânge pentru markeri inflamatori, factorul reumatoid și anticorpii specifici, radiografii articulare pentru evaluarea deteriorării structurale, și în cazuri selectate, ecografie articulară sau rezonanță magnetică pentru o evaluare detaliată a țesuturilor moi.
Ibuprofenul este unul dintre cele mai utilizate AINS pentru tratamentul artritei, disponibil în România sub brandurile Nurofen, Brufen și Advil. Acest medicament reduce eficient inflamația articulară și durerea asociată cu artrita. Doza recomandată pentru adulți este de 400-600 mg de 3-4 ori pe zi, administrată după masă pentru a reduce iritația gastrică. Ibuprofenul începe să acționeze în 30-60 de minute și oferă ameliorarea simptomelor timp de 4-6 ore. Este important să nu se depășească doza maximă zilnică de 2400 mg.
Diclofenacul reprezintă o opțiune terapeutică eficientă pentru artrita inflamatorie, fiind comercializat în farmaciile românești ca Voltaren, Dicloreum sau Diclac. Disponibil în forme orale și topice, diclofenacul oferă o acțiune antiinflamatoare puternică și durabilă. Forma topică (gel sau cremă) este preferată pentru aplicarea locală pe articulațiile afectate, minimizând efectele sistemice. Doza orală recomandată este de 75-150 mg pe zi, împărțită în 2-3 administrări. Medicamentul este contraindicat la pacienții cu ulcer peptic activ.
Naproxenul, disponibil ca Nalgesin sau Naprogesic în România, oferă o acțiune prelungită în tratamentul artritei. Cu o durată de acțiune de 8-12 ore, permite administrarea de doar 2 ori pe zi, îmbunătățind complianța pacientului. Doza inițială recomandată este de 500 mg urmată de 250 mg la fiecare 6-8 ore. Naproxenul este deosebit de eficient în artrita reumatoidă și osteoartrită. Se administrează cu alimente pentru a reduce riscul de iritație gastrică și necesită monitorizare atentă la pacienții vârstnici.
Celecoxibul aparține clasei inhibitorilor selectivi COX-2, fiind comercializat ca Celebrex sau Celcoxx. Acest medicament oferă avantajul unei toxicități gastrice reduse comparativ cu AINS-urile tradiționale. Doza recomandată pentru artrita reumatoidă este de 200 mg de două ori pe zi, iar pentru osteoartrită 200 mg o dată pe zi. Celecoxibul necesită precauție la pacienții cu risc cardiovascular crescut și este contraindicat la cei cu alergie la sulfamide.
AINS-urile necesită administrare atentă și monitorizare medicală regulată. Principalele efecte adverse includ iritația gastrică, ulcerația peptică și riscul cardiovascular crescut la utilizarea prelungită. Este esențială administrarea cu alimente și evitarea asocierii cu alcoolul. Pacienții cu boli renale, hepatice sau cardiovasculare necesită monitorizare specială. Se recomandă utilizarea dozei minime eficace pentru cea mai scurtă perioadă posibilă. Consultarea medicului este obligatorie înainte de inițierea tratamentului cu AINS.
DMARD-urile (Disease-Modifying Antirheumatic Drugs) reprezintă tratamentul de bază în artrita reumatoidă, acționând pentru încetinirea progresiei bolii. Metotrexatul este considerat standardul de aur, administrat săptămânal în doze de 7,5-25 mg, întotdeauna însoțit de acid folic pentru prevenirea efectelor adverse. Sulfasalazina constituie o alternativă eficientă, administrată în doze de 2-3 grame zilnic. Aceste medicamente necesită monitorizare hematologică și hepatică regulată prin analize de sânge lunare inițial, apoi trimestriale. Răspunsul terapeutic apare gradual, după 6-12 săptămâni de tratament, necesitând persistență și complianță din partea pacientului pentru obținerea beneficiilor maxime.
Medicamentele biologice reprezintă revoluția în tratamentul artritei reumatoide severe, țintind specific mediatorii inflamatori. Adalimumabul (Humira) se administrează subcutanat o dată la două săptămâni, în timp ce etanerceptul (Enbrel) se injectează de două ori pe săptămână. Aceste tratamente sunt rezervate pacienților care nu răspund la DMARD-urile clasice și necesită evaluare riguroasă pentru infecții latente înainte de inițiere. Costul ridicat și necesitatea refrigerării fac aceste medicamente accesibile prin programele naționale de sănătate. Eficacitatea este remarcabilă, mulți pacienți obținând remisiunea completă a simptomelor și oprirea deteriorării articulare.
Corticosteroizii au un rol important în managementul puseeurilor acute de artrită reumatoidă și ca tratament-punte până la efectul DMARD-urilor. Prednisolonul se administrează în doze de 5-15 mg zilnic, preferabil dimineața pentru a mima ritmul circadian natural. Metilprednisolonul poate fi administrat intravenos în doze mari pentru puseeurile severe. Utilizarea corticosteroidelor trebuie să fie de scurtă durată și în doze minime eficace din cauza efectelor adverse semnificative:
Glucozamina și condroitina sunt componente naturale ale cartilajului care ajută la menținerea sănătății articulațiilor. Aceste suplimente pot reduce durerea și îmbunătăți mobilitatea la persoanele cu artrită. Produse recunoscute includ Dona (glucozamină sulfat), Teraflex, Artrostop și Structum. Efectele benefice se observă după 2-3 luni de administrare regulată. Se recomandă consultarea medicului înainte de începerea tratamentului, mai ales pentru persoanele cu alergii la fructe de mare sau diabet zaharat.
Acizii grași omega-3 din uleiurile de pește au proprietăți antiinflamatoare puternice, reducând inflamația articulară specifică artritei reumatoide. Suplimentele de omega-3 pot diminua rigiditatea matinală și durerea articulară. Doza recomandată este de 1-3 grame pe zi de EPA și DHA combinat. Produsele de calitate includ uleiuri moleculare distilate, care elimină toxinele și metalele grele, oferind o absorbție optimă pentru organismul uman.
Curcumina, principiul activ din turmeric, posedă proprietăți antiinflamatoare și analgezice remarcabile pentru tratarea artritei. Extractul standardizat de curcumină cu piperina îmbunătățește absorbția și eficacitatea. Alte extracte utile includ ghimbirul, arpagofitum și coaja de salcie. Aceste remedii naturale pot reduce durerea și inflamația fără efectele adverse ale medicamentelor chimice. Se administrează de preferință la masă pentru a evita iritația gastrică și pentru o mai bună tolerabilitate.
Vitamina D și calciul sunt esențiale pentru menținerea densității osoase și prevenirea complicațiilor artritei. Deficiența de vitamina D poate agrava simptomele artritei și afecta răspunsul imun. Doza zilnică recomandată este de 1000-1200 mg calciu și 800-1000 UI vitamina D3. Combinația optimă asigură absorbția calciului și protejează împotriva osteoporozei, frecventă la pacienții cu artrită inflamatorie cronică.
Paracetamolul rămâne prima linie de tratament pentru durerea artritică ușoară și moderată, fiind sigur pentru utilizarea îndelungată în doze corespunzătoare. Doza maximă zilnică este de 4 grame pentru adulți. Combinațiile cu cofeină pot îmbunătăți eficacitatea analgezică. Produsele disponibile includ Panadol, Efferalgan, și combinațiile Algocalmin sau Antinevralgic. Este important să se respecte intervalele de administrare și să se evite depășirea dozelor recomandate pentru siguranța hepatică.
Tratamentele topice oferă ameliorarea durerii locale fără efectele sistemice ale medicamentelor orale. Voltaren Emulgel conține diclofenac, un antiinflamator puternic pentru articulațiile superficiale. Fastum gel cu ketoprofen penetrează profund în țesuturi, reducând inflamația și durerea. Alte opțiuni includ:
Plastrurile medicamentoase asigură eliberarea controlată a principiului activ pe parcursul a 12-24 ore. Voltaren plasturi și Flector EP plasturi conțin antiinflamatoare pentru durere persistentă. Plastrurile cu capsaicina stimulează circulația locală. Dispozitivele de încălzire, cum ar fi căldura uscată sau umidă, relaxează musculatura și îmbunătățesc flexibilitatea articulară. Aplicarea căldurii timp de 15-20 minute poate reduce rigiditatea matinală semnificativ.
Îngrijirea zilnică a articulațiilor implică menținerea unui echilibru între odihnă și activitate. Aplicarea compreselor reci reduce inflamația acută, în timp ce căldura ameliorează rigiditatea cronică. Masajul ușor stimulează circulația și reduce tensiunea musculară. Menținerea unei greutăți corporale optime reduce presiunea asupra articulațiilor portante. Utilizarea ortezelor și a dispozitivelor de sprijin poate proteja articulațiile afectate în timpul activităților zilnice și preveni deteriorarea suplimentară.
Exercițiile regulate mențin mobilitatea articulară și întăresc musculatura de susținere. Înotul și exercițiile în apă reduc impactul asupra articulațiilor. Stretching-ul zilnic previne rigiditatea și îmbunătățește amplitudinea de mișcare. Exercițiile de întărire musculară stabilizează articulațiile afectate. Fizioterapia specializată include tehnici de mobilizare articulară, termoterapie și electroterapie. Programele de exerciții trebuie adaptate gradual și practicate consistent pentru rezultate optime în managementul artritei.
